Express youserf don't repress yourself

    Zilele trecute am citit o poveste foarte interesanta. Si mi-a dat de gandit. Am inteles, sau de fapt mi-am reamintit cat de importanta e comunicarea intre doi oameni, fie ei iubiti sau camarazi. Ai impresia ca totul este de la sine inteles, fiecare stie ce simte celalalt, fiecare stie ce vrea celalalt, desi nu s-a deschis niciodata subiectul. Cat de gresit e! Ce vreau eu, nu inseamna ca vrea si altul, ce simt eu nu inseamna ca simte si altul chiar daca e vorba de aceleasi imprejurari. Oare cand va intelege toata lumea ca, asa cum suntem total diferiti unul de celalalt din punct de vedere fizic, tot asa de diferiti suntem in ceea ce priveste gandurile, dorintele, sentimentele sau visurile. Ca urmare, niciodata nu este prea tarziu, si nici prea devreme sa incepi sa spui persoanei de langa tine cat de importanta este, ce te deranjeaza, ce iubesti la ea, ce ai vrea de la ea. Spune-i cand te bucura si cand te intristeaza.
    Suntem oameni, nu suntem ghicitori.  Asa ca: exprima-ti trairile, sentimentele si mai ales bucuriile, pentru ca ele pot bucura pe celalalt mai mult decat ti-ai imagina!

Live the moment!

   Oricat ti se zice: Traieste clipa! ca si cum ar fi ultima, asa ceva nu se poate. Nu se compara sentimentul pe care l-ai trai daca ai stii ca e printre ultimele cu cel pe care ti-l imaginezi ca ar putea fi ultimul! Nu are cum! Dar intr-adevar trebuie sa ne asumam mai multe riscuri, sa facem lucruri pe care in mod normal nu le facem, sa radem, sa plangem, sa ne bucuram, sa dansam, sa cantam, sa ne jucam, sa facem tot ceea ce vrem si sa nu ne pese de parerea altora. Dar e atat de greu sa faci toate astea! Tot timpul esti cu ochii in patru ca nu cumva actiunile tale sa fie interpretate gresit, sa nu fii inteles gresit, pentru ca majoritatea oamenilor trag concluzii pripite si citesc mult prea mult printre randuri. Parca in ziua de azi oamenii nu mai stiu sa auda exact ce le spui. Ei cred ca sunt la ora de literatura, unde li se da un rezumat si se simt datori sa povesteasca mai departe un roman intreg. Si uite asa, afli si tu mai multe lucruri despre tine, de fapt afli ce crede lumea despre tine sau ce le-ar place altora sa fii tu. Fiecare infloreste despre viata ta ce ii place, ce nu e el. Nu e corect!
   Asa ca macar o zi pe saptamana, alege sa faci ceva nou, sa faci ceva ce nu crezi ca esti in stare. Daca nu iti plac filmele de groaza, priveste unul. Daca nu ai fost macar odata la alergat, du-te! Daca astepti telefonul sa sune, suna tu persoana respectiva! Daca nu ai dansat singur, da muzica la maxim si misca-te asa cum vrei tu! Din pacate toate sfaturile sunt in zadar daca nu sunt puse in aplicare.
    Fa o schimbare, cat de mica in viata ta! Tu esti  unic si fiecare clipa traita este unica!

Pieces of puzzle: 2 piese de puzzle

Pieces of puzzle: 2 piese de puzzle: " Oare fiecare piesa de puzzle o sa isi gaseasca pereche inainte de a fi data uitarii? Noi sunt piese de puzzle. Si umblam sa ne cautam per..."

Pieces of puzzle: Dare to dream!

Pieces of puzzle: Dare to dream!: "Don't ever give up to your dreams! Dare to dream! Absolutely everything it's possible! http://www.youtube.com/watch?v=2YtQVTdVC-k&feature=r..."

Dare to dream!

Don't ever give up to your dreams! Dare to dream! Absolutely everything it's possible!

http://www.youtube.com/watch?v=2YtQVTdVC-k&feature=related

2 piese de puzzle

   Oare fiecare piesa de puzzle o sa isi gaseasca pereche inainte de a fi data uitarii? Noi sunt piese de puzzle. Si umblam sa ne cautam perechea pentru a realiza o imagine extraordinara! Dar regula jocului este: nici o regula. Unoeri ni se pare ca am gasit piesa si ramanem in joc, fara sa ne dam seama ca nu am obtinut imaginea perfecta. Uneori piesele sunt inselatoare si ti se pare ca se potriveste. Dar cu timpul iti dai seama ca te-ai oprit din cautari degeaba. Nu formati o imagine care sa uimeasca pe toata lumea, ci o imagine care ramane neobservata uneori, iar imaginea se va rupe, dar uneori nu se rupe in doua, asa cum s-a format, ci se destrama. Si trebuie sa pornesti din nou in cautarea unei piese care sa te reintregeasca.
    Pacat ca nu toti au taria sa priveasca imaginea si sa observe ca nu e destul de frumoasa. Pacat ca nu toti au puterea sa observe. Pacat ca foarte multi se multumesc cu o imagine stearsa . Pacat ca foarte putini au curajul sa  isi caute piesa de puzzle indiferent cat ar dura cautarea. Foarte foarte putini au curajul sa porneasca pentru a nu stiu cata oara in necunoscut.
   Indrazneste sa iti privesti imaginea! Indrazneste sa te destrami in mii de bucati daca trebuie! Indrazneste sa alcatuiesti o imagine absolut spectaculoasa!

Pieces of puzzle: What is love?

Pieces of puzzle: What is love?: " Oare are cineva raspunsul la intrebarea aceasta? CE ESTE IUBIREA? De unde stii ca iubesti? Si de ce ne manifestam iubirea atat de diferi..."

What is love?

    Oare are cineva raspunsul la intrebarea aceasta? CE ESTE IUBIREA? De unde stii ca iubesti? Si de ce ne manifestam iubirea atat de diferit fiecare? De ce avem asteptari de la persoanele dragi noua si de ce spunem ca nu ne iubesc daca actioneaza diferit de ceea ce asteptam noi? Chiar exista iubire vesnica? Sau doar atasament vesnic? Se poate iubire fara gelozie? Se poate iubire fara daruire totala? Si daca da... de ce realizam treburile acestea abia cand am pierdut persoana draga... chiar daca nu definitiv? Intrebarile despre iubire imi dau mari batai de cap. M-am uitat azi la o emisiune. Mi s-a parut frumos dar in acelasi timp foarte ciudat sa spui ca ai iubit de mai multe ori. De cate ori persoana indragostita reuseste sa isi exprime sentimentele fara frica de a fi refuzat sau sa nu tina cont de raspunsul pe care il primeste? Si de ce nu se intampla marturisirile la timpul potrivit? De ce daca iubeste o persoana nu poate lasa orgoliul la o parte? Oare pentru ca nu iubeste de ajuns sau pentru ca simte ca ceva nu in regula? Poate subconstientul ii sopteste ca nu are rost sa isi marturiseasca trairile, sentimentele, iubirea. Mi se pare tare complicat. Sunt foarte curioasa cum voi reactiona cand voi fi indragostita!!
    O singura data ... am fost la un pas de asa ceva. Dar persoana respectiva a avut grija sa dea cu piciorul la tot. Sa arunce totul in vant. Si acum... ar vrea sa se intoarca... dupa aproape un an. De ce? De ce acum? Ce rost mai are acum? Mi-am ingropat sentimentele, le-am dat drumul pentru a fi purtate de vant... si se pare ca au ajuns la el. Dar ... asa cum era de asteptat... nu mai vreau nimic de la el in afara de o prietenie. Atat!! Nu a stiut sa actioneze la momentul potrivit, a gasit scuze si acum... orice ar face... vraja iubirii... sau a inceputului de iubire s-a rupt.
      Da!! Imi doresc sa ma indragostesc. Imi doresc sa simt sarutari calde si dulci, imi doresc sa simt imbratisari care sa imi atinga inima, imi doresc sa stau la pieptul cuiva si sa uit de tot! Sa savurez momentul care sa se prelungeasca la infinit. Dar cateodata cred ca iubirea adevarata nu exista. Exista doar un surogat. Un fel de drog care ne face sa credem ca suntem indragostiti. Iubirea exista oare doar in filme? Doar acolo exista happy-end? Eu vreau sa cred ca nu!!! Eu vreau sa traiesc o astfel de poveste!!! O poveste de basm.

Pieces of puzzle: Frame

Pieces of puzzle: Frame: " Daca vreodata te apuci sa construiesti un puzzle, sunt de parere ca trebuie sa incepi cu rama. Este un punct perfect de plecare. Vei stii ..."

Start-up

  Ideea a pornit intr-o seara cu luna plina! Glumesc... nu e chiar asa. Oricum luna ne influenteaza organismul, trairile, sentimentele, fara ca noi sa ne dam seama. Ne rascoleste. Ideea este: stii sa asculti ce iti transmite? Stii sa iti asculti propriul organism? Stiu cam unde vreau sa ajung si ce vreau sa fac. Inca nu mi-e lamurit intru totul cum voi face tot ce am in cap. Voi descoperi pe parcurs! Imi place sa ma uit la filme sau sa citesc carti. Dar imi raman in minte doar acelea de la care am invatat ceva. De la care am ramas cu o replica. De la care invat. Dar foarte putine sunt acele filme. Oricum... un film m-a determinat sa visez mai mult decat am visat vreodata. M-a determinat sa gandesc dincolo de orice bariere. Si... iata-ma! Ma pricep la scris si la dat sfaturi... sau cel putin asa cred. Tehnologia ma depaseste cateodata. Si totusi. Mi-am facut blogg!!! Tocmai eu!! O sa vedem daca imi foloseste la ceva sau daca foloseste cuiva. Daca cineva va citi si va gandi intr-un alt mod sau va vedea o  situatie altfel... o sa fiu multumita. Pana atunci... o sa postez aici nemultumirile mele, ideile mele dar mai mult decat orice bucuriile mele. Avem nevoie de o mica bucurie in fiecare zi. Si nu trebuie sa o asteptam de la altii, deoarece lumea este egoista. Trebuie sa gasim noi, in fiecare zi ceva care sa ne bucure sufletul. Daca gasesti totusi persoana care sa iti faca o bucurie... tine-te bine de ea, nu o lasa sa fuga de tine deoarece la un moment dat iti va parea rau. Te-ai bucurat azi? Te-a bucurat azi cineva?

Frame

  Daca vreodata te apuci sa construiesti un puzzle, sunt de parere ca trebuie sa incepi cu rama. Este un punct perfect de plecare. Vei stii cat de mare urmeaza sa fie si ce forma va avea. Doar ca viata... este de fapt un puzzle 3D in continua schimbare. Iar eu abia acum icep sa imi construiesc propriul puzzle. Si nu va fi unul oarecare si mic. Va fi unul maret! frumos! fascinant! Va fi unul care va lasa oamenii cu gura cascata. Acum am inceput sa construiesc cadrul. Piesele vi le voi descoperi treptat. Puzzle-ul va fi construit incet dar sigur!! Tu ai inceput constructia puzzle-ului tau? Cat de mare este? Ce culoare are? Ce reprezinta?